Art. 142. – Se interzice
oprirea voluntară a vehiculelor:
a) în zona de acţiune a
indicatorului „Oprirea interzisă”;
b) pe trecerile la nivel cu calea ferată curentă şi la o distanţă mai
mică de 50 m înainte şi după acestea;
c) pe poduri, pe şi sub pasaje denivelate, precum şi pe viaducte;
d) în curbe şi în alte locuri cu vizibilitate redusă sub 50 m;
e) pe trecerile pentru pietoni
ori la mai puţin de 25 m înainte şi dupa acestea;
f) în intersecţii, inclusiv cele cu circulaţie în sens
giratoriu, precum şi în zona de preselecţie unde sunt aplicate marcaje
continue, iar în lipsa acestora, la o distanţă mai mică de 25 m de colţul
intersecţiei;
g) în staţiile mijloacelor de
transport public de persoane, precum şi la mai puţin de 25 m înainte şi după
acestea;
h) în dreptul altui vehicul oprit pe partea carosabilă, dacă prin
aceasta se stânjeneşte circulaţia a două vehicule venind din sensuri opuse,
precum şi în dreptul marcajului continuu, în cazul în care conducătorii
celorlalte vehicule care circulă în acelaşi sens ar fi obligaţi, din această
cauză, să treacă peste acest marcaj;
i) în locul în care se împiedică vizibilitatea asupra unui indicator
sau semnal luminos;
j) pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele cu
semnificaţia „Drum îngustat”, „Prioritate pentru circulaţia din sens invers”
sau „Prioritate faţă de circulaţia din sens invers”;
k) pe pistele obligatorii pentru pietoni şi/sau biciclişti ori pe
benzile rezervate unor anumite categorii de vehicule, semnalizate ca atare;
l) pe platforma căii ferate industriale sau de tramvai ori la mai puţin
de 50 m de acestea, dacă circulaţia vehiculelor pe şine ar putea fi stânjenită
sau împiedicată;
m) pe partea carosabilă a autostrăzilor, a drumurilor expres şi a celor
naţionale europene (E);
n) pe trotuar, dacă nu se
asigură spaţiu de cel puţin 1 m pentru circulaţia pietonilor;
o) pe pistele pentru biciclete;
p) în locurile unde este interzisă depăşirea.
Art. 143. – Se interzice
staţionarea voluntară a vehiculelor:
a) în toate cazurile în care
este interzisă oprirea voluntară;
b) în zona de acţiune a indicatorului cu semnificaţia „Staţionarea
interzisă” şi a marcajului cu semnificaţia de interzicere a staţionării;
c) pe drumurile publice cu o
lăţime mai mică de 6 m;
d) în dreptul căilor de acces
care deservesc proprietăţile alăturate drumurilor publice;
e) în pante şi în rampe;
f) în locul unde este instalat indicatorul cu semnificaţia „Staţionare
alternantă”, în altă zi sau perioadă decât cea permisă, sau indicatorul cu
semnificaţia „Zona de staţionare cu durată limitată” peste durata stabilită.
Art. 144. – (1)
Administratorul drumului public este obligat să delimiteze şi să semnalizeze
corespunzător sectoarele de drum public unde este interzisă oprirea sau
staţionarea vehiculelor.
(2) Administratorul drumului public poate permite oprirea sau
staţionarea, parţial sau total, a unui vehicul pe trotuar, cu respectarea
marcajului, iar în lipsa acestuia, numai dacă rămâne liber cel puţin un culoar
de minimum 1 m lăţime înspre marginea opusă părţii carosabile, destinat
circulaţiei pietonilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu