marți, 13 septembrie 2011

Despre APEL

Update dupa Noul Cod de Procedura Civila din iulie 2013

Apelul este una dintre căile de atac prevăzute de noul cod de procedură civilă, ce da justițiabililor posibilitatea de a îndrepta greșelile săvârșite de instanțele de judecată. Pentru că noi reglementări în domeniu au intrat în vigoare în 15 februarie, materialul de mai jos va spune tot ce trebuie să știți despre calea ordinară de atac a apelului.

Potrivit Noului Cod de Procedură Civilă, în vigoare din 15 februarie, hotărârile judecătorești pot fi atacate de părțile nemulțumite, în acest sens existând mai multe căi de atac. Practic, căile de atac dau justițiabililor posibilitatea de a îndrepta greșelile săvârșite de instanțele de judecată, prin aducerea lor la cunoștința instanțelor superioare, care exercită controlul asupra legalității și temeiniciei hotărârii contestate.

Căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești greșite sunt de două feluri, căi de atac ordinare și căi de atac extraordinare, după cum se precizează la art. 456 NCPC: "Art. 456. - Calea ordinară de atac este apelul, iar căile extraordinare de atac sunt recursul, contestația în anulare și revizuirea".


În ce cazuri puteți declara apel?

Calea ordinară de atac, apelul, este prevăzută de NCPC la art. 466, care stipulează următoarele: "Hotărârile pronunțate în prima instanță pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede în mod expres altfel. Sunt supuse apelului și hotărârile date în ultima instanță dacă, potrivit legii, instanța nu putea să judece decât în prima instanță. Hotărârile date în ultima instanță rămân neapelabile, chiar dacă în hotărâre s-a arătat că au fost pronunțate în prima instanță".

Mai exact, potrivit unui ghid pus la dispoziție de portalul instanțelor de judecată, sunt mai multe greșeli comise de instanță ce pot fi îndreptate prin apel. Astfel, dacă sunteți inculpat, puteti fi nemulțumit de condamnarea dată de instanța de judecată din mai multe motive: sunteți nevinovat, ați comis altă infracțiune, pedeapsa este prea severă, existau o cauză de înlăturare a executării pedepsei (amnistia) ori de reducere a pedepsei (grațierea), nu vi s-au reținut circumstanțe favorabile ori s-au reținut în mod greșit circumstanțe care vă agravează situația.

De asemenea, puteți să nu fiți de acord cu motivul pentru care ați fost achitat sau s-a încetat procesul penal față de dumneavoastră. Din punct de vedere civil, puteți contesta faptul că ați fost obligat la despăgubiri ori cuantumul acestora.

Dacă sunteți parte vătămată în procesele declanșate prin plângere prealabilă, puteți ataca sentința numai pe latura penală, fără a putea invoca și nemulțumiri privind modul de soluționare a despăgubirilor ori a altor măsuri de reparare a pagubelor comise prin infracțiune.

Dacă sunteți parte civilă ori parte responsabilă civilmente, puteți arăta numai motivele pentru care nu sunteți de acord cu măsurile luate pentru repararea pagubelor cauzate prin infracțiune.

De asemenea, dacă ați participat în proces ca martor, expert, interpret sau apărător, puteți ataca sentința numai cu privire la greșeli privind cheltuielile judiciare ce v-au fost acordate.

"Fără a avea una din calitățile de mai sus, puteți face apel dacă prin sentință se aduce o vătămare intereselor legitime", se mai arată în ghidul citat.

Potrivit NCPC, termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. Acest termen curge de la comunicarea hotărârii, chiar atunci când aceasta a fost făcută odată cu încheierea de încuviințare a executării silite.

Atenție! Termenul de apel suspendă executarea hotărârii de primă instanță, cu excepția cazurilor anume prevăzute de lege. În aceleași condiții, executarea se suspendă dacă apelul a fost exercitat în termen.


Cererea de apel: ce trebuie să conțină

Pentru a declara apel, trebuie să întocmiți un înscris pe care să-l semnați în mod obligatoriu și să-l depuneți la aceeași instanță care a dat sentința.

Dacă ați fost prezent la pronunțarea sentinței și nu sunteți de acord cu ce s-a hotărât, puteți declara apel și oral în cadrul ședinței în care s-a făcut pronunțarea, instanța având obligația să consemneze declarația dumneavoastră într-un proces-verbal.

Pe de altă parte, dacă vă aflați în stare de detenție, puteți depune cererea scrisă de apel și la administrația locului de deținere, ori puteți declara și oral apel, administrația având obligația să întocmească un proces-verbal în care ia act de voința dumneavoastră și îl înaintează la instanță.


Conținutul cererii de apel

Cererea de apel va cuprinde, în mod obligatoriu:
  • numele și prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și, după caz, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar. Dacă apelantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul; indicarea hotărârii atacate;
  • motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul;
  • probele invocate în susținerea apelului;
  • semnătura.
La cererea de apel se va atașa și dovada achitării taxelor de timbru, sub sancțiunea nulității. Totuși, după cum se precizează în NCPC, lipsa dovezii achitării taxei de timbru poate fi complinită până la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată în apel.

În cazul în care cererea de apel nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege, președintele instanței sau persoana desemnată de acesta care primește cererea de apel va stabili lipsurile și îi va cere apelantului să completeze sau să modifice cererea de îndată, dacă este prezent și este posibil, ori în scris, dacă apelul a fost trimis prin poștă, fax, poștă electronică sau curier.


Formalitățile în fața instanței de apel

Cererea de apel, împreună cu dosarul în care s-a pronunțat hotărârea pe care o atacați, se înaintează la instanța de apel. Președintele acestei instanțe fixează termenul pentru judecarea apelului și dispune citarea părților pentru acest termen. "Dacă sunteți în stare de arest, judecarea apelului nu poate avea loc decât în prezența dumneavoastră", se punctează în ghidul citat.

Trebuie să știți că, în vederea soluționării apelului, instanța poate da o nouă apreciere probelor și poate administra orice noi probe pe care le consideră necesare.

Mai mult, până la terminarea dezbaterilor în fața instanței de apel, aveți posibilitatea să vă retrageți apelul declarat.


Soluțiile instanței de apel

Instanța de apel poate respinge apelul dacă l-ați declarat după expirarea termenului de 30 zile sau pentru că motivele de nemulțumire față de hotărârea dată de prima instanță nu sunt întemeiate.

Pe de altă parte, instanța va admite apelul când motivele de nemulțumire sunt întemeiate. În acest caz, fie va pronunța o nouă hotărâre, fie va trimite cauza să fie rejudecată de instanța care a dat hotărârea greșită.

Important! Cu ocazia judecării apelului, instanța nu va putea da o soluție care să creeze o situație mai grea decât cea stabilită de instanța care a dat hotărârea atacată. În schimb, dacă în cauză a declarat apel și procurorul, situația poate fi agravată ca urmare a apelului procurorului și nu ca urmare a propriului apel.

"Art. 481. - Apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o situație mai rea decât aceea din hotărârea atacată, în afară de cazul în care el consimte expres la aceasta sau în cazurile anume prevăzute de lege", se menționează în NCPC.

Sursa: AvocatNet.ro

2 comentarii:

  1. In sfarsit a devenit ilegal ca samsarii de masini sa iti poata ridica autoturismul.




    inchirieri auto

    RăspundețiȘtergere
  2. In sfarsit a devenit ilegal ca samsarii de masini sa iti poata ridica autoturismul.




    inchirieri auto

    RăspundețiȘtergere